Epiclorhidrina, abreviată în mod obișnuit ca ECH, este o substanță chimică industrială versatilă și esențială. Este utilizat pe scară largă în producția de rășini epoxidice, glicerol sintetic, materiale de sinteză organică și solvenți, dar este, de asemenea, foarte inflamabil și toxic. Depozitarea sau transportul necorespunzător poate duce la vătămări grave sau pierderi financiare. Acest articol explică proprietățile cheie, aplicațiile, pericolele și practicile de depozitare în siguranță pentru ECH.
Ce este epiclorhidrina (ECH)?
Epiclorhidrina este un epoxid organoclorat cu formula moleculară C3H5ClO și numărul CAS 106-89-8. Este un lichid incolor, transparent, cu un miros înțepător, asemănător cloroformului și este unul dintre cei mai reactivi epoxizi utilizați în industrie. ECH este produs pe scară largă din clorură de alil sau glicerol și servește ca element de bază pentru mulți polimeri și substanțe chimice fine.
Proprietăți fizice și chimice
Principalele specificații ale ECH comerciale sunt rezumate mai jos.
| Parametru | Valoare tipică |
| Numele produsului | Epiclorhidrina (ECH) |
| Puritate | Cel puțin 99,9% |
| numărul CAS | 106-89-8 |
| numărul EINECS | 203-439-8 |
| Aspect | Lichid transparent |
| Punct de topire | -25.6 C |
| Punct de fierbere | 116,11 C la 101,3 kPa |
| Solubilitate în apă | Aproximativ 6,58% din greutate |
| Densitate | Aproximativ 1,18 g/cm3 |
ECH este miscibil cu majoritatea solvenților organici și reacționează ușor cu compușii care conțin hidrogen activ, care este baza majorității aplicațiilor sale.
Principalele aplicații ale ECH
Cea mai importantă utilizare a epiclorhidrinei este producerea de rășini epoxidice. ECH reacţionează cu bisfenol A pentru a forma bisfenol A diglicidil eter, elementul de construcţie al răşinilor epoxidice convenţionale şi este, de asemenea, un precursor al monomerilor pentru alte răşini şi polimeri.
ECH este, de asemenea, utilizat pentru a produce glicerol sintetic. În ultimii ani, totuși, creșterea rapidă a producției de biomotorină, care generează glicerol ca produs secundar, a creat un exces de glicerol pe piață și a făcut calea sintetică mai puțin economică. Glicerolul sintetic este acum utilizat în principal în aplicații farmaceutice și biotehnologice sensibile, unde standardele de calitate sunt foarte înalte.
În plus, polimerii pe bază de epiclorhidrina-, cum ar fi rășinile de poliamidă-epiclorhidrina, sunt utilizați pentru întărirea hârtiei și în industria alimentară pentru fabricarea plicurilor de ceai, filtrelor de cafea și carcasei pentru cârnați, precum și în aplicații de purificare a apei.
Aplicații specializate și de nișă
ECH este un precursor versatil în sinteza multor compuși organici. De exemplu:
Este transformat în nitrat de glicidil, un liant energetic utilizat în compozițiile explozive și propulsoare, prin reacția cu un azotat alcalin, cum ar fi azotatul de sodiu.
Este folosit ca solvent pentru celuloză, rășini și vopsele și și-a găsit utilizare ca fumigant pentru insecte.
Acesta acționează ca un agent de reticulare pentru producerea de medii de cromatografie de excludere dimensională-din dextrani.
Este un intermediar în fabricarea compușilor farmaceutici și agrochimici.
Pericole pentru sănătate și siguranță ale ECH
ECH este o substanță foarte reactivă care poate lua foc sau exploda atunci când este expusă la materiale incompatibile, eliberând vapori și gaze toxice. Este dăunător sănătății umane și provoacă iritații ale ochilor, pielii și căilor respiratorii, de aceea este necesară îngrijire medicală imediată după orice expunere.
Inhalare: dureri de cap, dificultăți de respirație, depresie a sistemului nervos central și afectare a reproducerii; expunerea mare poate fi fatală.
Contact cu ochii: iritație severă și posibilă afectare a corneei.
Contact cu pielea: decolorare, vezicule și ulcerații.
Ingerare: greață, vărsături și tuse.
Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC) clasifică epiclorhidrina în Grupa 2A ca fiind probabil cancerigenă pentru oameni, așa că expunerea trebuie redusă la minimum cu controale tehnice și echipamente de protecție personală.
Practici de depozitare și manipulare în siguranță
Depozitarea adecvată este esențială pentru ECH:
Depozitați într-un depozit răcoros, aerisit, departe de foc și surse de căldură; temperatura de depozitare nu trebuie să depășească 30 C.
Mențineți ECH separat de acizi, alcalii și substanțe chimice comestibile; nu se amesteca cu substante incompatibile.
Folosiți iluminat și ventilație antiexplozive-și nu folosiți echipamente mecanice sau unelte care pot produce scântei.
Deoarece clorura ferică și clorura de staniu pot promova auto{0}}polimerizarea ECH, depozitați-o în butoaie de fier galvanizat uscat și curat, de aproximativ 200 kg per baril.
Echipați zona de depozitare cu echipamente de tratare a scurgerilor de urgență și materiale de izolare adecvate.
Transportați ECH în conformitate cu reglementările pentru substanțe inflamabile și toxice.
Întrebări frecvente
Pentru ce se utilizează epiclorhidrina?
ECH este folosit în principal pentru a produce rășini epoxidice și glicerol sintetic și este, de asemenea, un precursor pentru polimeri, intermediari farmaceutici, solvenți și produse chimice de specialitate.
Care este numărul CAS al epiclorhidrinei?
Numărul CAS al epiclorhidrinei este 106-89-8.
Este epiclorhidrina periculoasă?
Da. ECH este foarte inflamabil și toxic, provoacă iritații severe la nivelul ochilor, pielii și tractului respirator și este clasificat de IARC în Grupa 2A ca fiind probabil cancerigen pentru oameni.
Cum ar trebui să fie depozitată epiclorhidrina?
Păstrați-l într-o zonă răcoroasă, ventilată sub 30 C, departe de foc, căldură, acizi, alcalii și substanțe chimice alimentare, în butoaie uscate din fier galvanizat, cu echipament antiexploziv-și izolarea scurgerilor disponibile.
Care este rolul ECH în producția de rășini epoxidice?
ECH reacționează cu bisfenolul A pentru a forma bisfenol A diglicidil eter, care este elementul fundamental al rășinilor epoxidice convenționale.
De ce glicerolul sintetic din ECH este mai puțin comun astăzi?
Creșterea producției de biomotorină a creat un surplus mare de-produs secundar glicerol, făcând calea sintetică neeconomică, cu excepția aplicațiilor farmaceutice și biotehnologice de înaltă-puritate.





